Zeci de hectare de pământ fertil de pe malul Dunării au fost declasificate abuziv pentru a fi transformate în parc fotovoltaic, într-o afacere de zeci de milioane de euro.
Cazul nu este unul izolat. Fenomenul a luat amploare în întreaga țară, după ce mai mulți oameni de afaceri, care au investit până recent în terenuri agricole, au mirosit noua oportunitate, mult mai bănoasă.
Situația este una de siguranță alimentară, în condițiile în care aproximativ 70% dintre terenurile din Europa sunt considerate degradate, deci produc mai puțină hrană. Este și una ilegală, deoarece terenurile fertile nu ar trebui să fie scoase din circuitul agricol pentru a fi construite parcuri de energie verde.
Ca să se poată amplasa mai ușor panouri fotovoltaice pe terenurile agricole, Guvernul a modificat legea fondului funciar și a desființat recent singura instituție care monitoriza calitatea solului din România. Alte state europene, în schimb, înăspresc legislația pentru a proteja siguranța alimentară în fața ofensivei proiectelor cu fotovoltaice.
TERENURILE VÂNATE
Cele mai însorite zone din România și cele mai propice agriculturii sunt în lunca Dunării. Și tot aici, parcurile solare dau cel mai mare randament. Cum afacerile cu fotovoltaice au devenit mai profitabile decât cele agricole, acestea au înflorit în zona de sud a României, amenințând terenurile productive.
Numai în comuna Cetate, județul Dolj, au fost întocmite în ultimii ani, trei noi proiecte de centrale fotovoltaice. Suprafețele pe care vor fi construite au fost folosite până acum în agricultură.
Primul dintre proiecte este dezvoltat pe malul Dunării, într-o arie naturală protejată, pe un teren care a fost cultivat cu grâu până acum doi ani. Recent a fost lăsat pârloagă, deși este învecinat de culturi bogate și este mărginit de două canale, unul dintre ele fiind o magistrală de irigații, care pompează direct din Dunăre apa necesară culturilor agricole.
Pe acest teren și-au dat mâna un fost ofițer de securitate și un actual politician.
Primul este Gigi Nețoiu, care derulează de mulți ani afaceri în agricultură. A luat în arendă sau a cumpărat prin firmele sale mii de hectare de pământ din județul Dolj, de unde este de loc.
Fost ofițer de Securitate și investitor în fotbal, Nețoiu a fost condamnat în trecut pentru spălare de bani, înșelăciune și evaziune fiscală.
A rămas în afaceri, dar s-a reprofilat în producător de energie verde.
Decizia de a renunța la agricultură este una pragmatică și nu foarte greu de luat de afaceriști, pentru că obțin mai mulți bani de stat. Calculele sunt simple: în loc să încaseze o subvenție de aproximativ 200 euro pe hectar, ca teren agricol, primesc în jur de 130 de mii de euro anual pentru 1 MW de panouri fotovoltaice instalate, care ar putea deservi între 150 și 200 de case, la o investiție estimată de 600.000 euro.
La Cetate, cele 40 de hectare nu vor mai fi folosite pentru cultivarea cerealelor. Pe ele lor vor fi amplasate circa 70.000 de panouri solare, centrala urmând să aibă o capacitate instalată de 40 MW, care îi poate aduce investitorului 5,2 milioane de euro pe an.
Claudiu Manda / sursa Facebook
În prezentarea proiectului, Nețoiu susține că va investi în afacerea verde 43 de milioane de euro și va exploata centrala cel puțin 25 de ani. Proiectul este dezvoltat de firma Seara la Cetate SRL, care a luat terenul, în decembrie 2022, cu drept de folosință pe 25 de ani de la compania proprietară, controlată tot de familia lui Nețoiu. Aceasta din urmă îl cumpărase, la rândul ei, în mai 2022 cu 224 mii euro, conform presei de profil.
Firma proprietară era deținută de mama lui Gigi Nețoiu și de sora lui Cristi Borcea , fostul patron al clubului de fotbal Dinamo București, condamnat și el la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor terenurilor din Mamaia. Amândoi, Nețoiu și Borcea, au fost condamnați și în celebrul ”dosar al transferurilor”, care a zguduit fotbalul românesc deceniul trecut.
În ianuarie 2023, în schemă a intrat și europarlamentarul PSD Claudiu Manda , care a preluat, pentru 9,6 milioane de euro, pachetul majoritar, alături de nașul său, Ovidiu Flori, prin intermediul a două firme. Așa au ajuns ultimii doi să controleze 60% din afacere.
L-am contactat pe Claudiu Manda, care susține că nu are nicio legătură cu terenul pe care va fi amplasat parcul fotovoltaic, deoarece Nețoiu l-a scos din patrimoniul firmei, înainte să-i vândă cota din firmă. „Scoaterea din circuitul agricol s-a făcut înainte de a intra noi în acționariat. Domnul Nețoiu nu mai e partenerul meu de afaceri”, a declarat Manda.
Cum se declasifică din pix un teren bun
Ca să scoți din circuitul agricol o parcelă, legea spune că ai nevoie de un studiu emis de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, OSPA, instituția care, în urma unei analize fizico-chimice stabilește clasa de calitate/fertilitate a solului și de o decizie favorabilă a Direcției județene de agricultură.
Pentru terenul său de pe malul Dunării, Gigi Nețoiu a încheiat un contract cu OSPA Craiova, care, în august 2022, i-a încadrat proprietatea într-o categorie inferioară de folosință, a IV-a din nomenclator, ceea ce sugerează că solul este slab fertil, puternic afectat de fenomene de degradare. Deci, conform noii clasificări, terenul putea fi scos din circuitul agricol.
Din proba recoltată de specialiști OSPA a rezultat că solul este afectat de lipsa de apă, deși se află chiar pe malul ei. Suprafața de teren nu a fost legată la sistemul de irigare, rezultă și din avizul Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), intrat în posesia noastră dar se iriga prin pânza freatică, ne explică specialiștii din zonă.
Dacă solul ar fi fost încadrat în categoriile a-I-a și a-II-a de folosință, așa cum sunt încadrate terenurile productive de acolo, deci în categoriile terenurilor fertile, nu ar fi putut fi scos din circuitul agricol, și nici nu ar fi putut găzdui parcul fotovoltaic, adică investiția lui Nețoiu.
Ion Ghilă, directorul Federației Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI), din Cetate, susține că pământul din localitate este fertil și își trage apa direct din pânza freatică, deși este neirigat. Aici, spune el, au existat lucrări de îmbunătățiri funciare, astfel că terenul trebuia doar dat în folosință către organizația pe care o conduce, dar mulți agricultori au decis să nu se racordeze la sistemul de irigații:
„Terenul este foarte bun (al lui Nețoiu), fac producții destul de bune. (…) De categoria a IV-a sigur nu e. Mai ales că îi ajută și pânza freatică. În momentul în care noi începem să irigăm primăvara, crește și nivelul pânzei freatice. Ei nu irigă, partea irigată este cea de sus, după ce ieși din Cetate.”
Mai mult decât atât, în 2022 întreaga suprafață primea subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru cultura de grâu. Potrivit răspunsului pe care instituția ni l-a dat, în anii următori, 2023 și 2024, au mai cerut subvenții pentru doar 6,3 hectare, din terenul vizat pentru proiectul cu fotovoltaice.
Și nu a mai cerut firma, ci o femeie din vecini, care deține și pământul ei la 600 metri distanță de parcela lui Nețoiu și care este de loc din Poiana Mare, localitatea de baștină a omului de afaceri.
Deși apare în documentele APIA ca beneficiar al subvențiilor, Genovica Vîjoi, spune că nu are legătură cu pământul omului de afaceri, dar are repartizat un teren în aceeași zonă, de calitate foarte bună:
„E bun, e pământ de baltă, vă dați seama. E pământ de baltă, dar tot trebuie irigat. S-ar putea să fie categoria B (a-II-a). Noi momentan nu avem titlu de proprietate acolo, ci doar repartizarea pământului. Încă nu știm cum l-or clasa ei”.
Apoi ne invită să întrebăm despre terenul lui Nețoiu direct la firmă, la Oana Cutoveanu, semn că afacerea îi este familiară.
Oana Cutoveanu este responsabilă cu proiectul fotovoltaic a lui Nețoiu. O sunăm deci: „M-ați mai sunat să mă întrebați de ce pun aia panouri și nu pun porumb, nu? Nu e treaba dumneavoastră! Faceți alt reportaj, cu altceva!”.
Am decis să continuăm.
Specialiștii consultați de noi, dar care au decis să rămână anonimi, de teama potențialelor repercusiuni, susțin că terenurile din clasele de calitate I și a-II-a sunt rezultatul excepțional a zeci de mii de ani de evoluție a solului și reprezintă singura resursă pentru producerea hranei de calitate.
Această resursă, mai spun ei, nu este regenerabilă decât pe cale naturală și pentru asta ar fi nevoie de alte mii de ani. Proiectul de directivă Europeană, pentru monitorizarea sănătății solului, arată că aproximativ 70% din solurile agricole ale Europei sunt bolnave.
Și categoria a-III-a era protejată de legislație până în iulie 2022, când Guvernul PNL a modificat legea fondului funciar, exact cu intenția de a extinde locațiile unde pot fi amplasate capacități de producție a energiei verzi care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha.
Solurile de clasa a III-a sunt și cele mai întâlnite terenuri, reprezentând 40% din suprafața totală a țării.
„Au aceleași caracteristici cu cele din primele două categorii, doar că sunt situate în zonele cu relief de deal, podiș și munte, cum sunt Transilvania și Moldova. Doar factorii fizico-geografici fac ca aceste soluri să nu fie încadrate în primele două clase de calitate”, ne spun aceiași specialiști din OSPA, nemulțumiți de decizia Guvernului de a pune la bătaie și această categorie de terenuri fertile, deși ar exista suficient loc degradat în țară pentru investițiile în energia verde.
Conform noii legi, acum se pot construi fotovoltaice în extravilanul localităților pe terenuri care au categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi (categoriile III, IV și V), doar pe baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii din circuitul agricol.
Iar decizia de scoatere a unei parcele din circuitul agricol se poate lua acum doar prin semnătura directorilor de Direcții Agricole Județene, dacă există un studiu OSPA (sau echivalentul emis de o firmă privată) valabil. Mai mult, dacă în 45 zile de la depunerea cererii, direcțiile agricole nu răspund, se consideră a fi acord tacit, iar investiția poate începe fără nici un alt demers.
Oficial, legea ar fi trebuit să transpună o Directivă europeană, venită în sprijinul măsurilor care trebuie luate de statele membre, pentru a crește până în 2030 procentul de energie verde la 32% (majorat între timp la 42%). Consiliul Legislativ a criticat dur expunerea de motive a proiectului de lege, deoarece „nu reprezintă o armonizare sau o transpunere a prevederilor Directivei“ , dar în final și-a dat avizul favorabil.
Modificarea legislativă a fost speculată imediat de oameni de afaceri cât și de politicieni influenți, aflați în goană după certificate verzi (subvenționate de noi toți când plătim lunar factura la energie electrică) sau după banii europeni.
Așa au început proiectele de energie verde să se extindă în întreaga țară și să atragă oameni de afaceri extrem de diverși, unii conectați politic, care vor dezvolta investiții atât cu bani europeni, cât și din fonduri proprii.
Terenul pe care va fi construit parcul fotovoltaic al lui Nețoiu se suprapune în parte și cu aria naturală protejată Dunărea la Gârla Mare – Maglavit, care are peste 9.400 de hectare. Planul de management al ariei protejate, aprobat în 2016 și publicat în Monitorul Oficial, menționează că solurile destinate acum fotovoltaicelor sunt cernoziomuri (adică soluri extrem de fertile), asimilate clasei a II-a de calitate.
De altfel, Seara la Cetate a obținut în noiembrie 2022 aprobarea Agenției de Mediu Dolj, pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic. Din memoriu rezultă că: „folosința actuală a terenului este de teren extravilan arabil. Nu se va modifica folosința terenului după implementarea proiectului”.
L-am sunat și pe Ciprian Nistor, cel care s-a ocupat de avizele și aprobările proiectului lui Nețoiu. Nistor este un om de afaceri cu legături în zona energiei, fondator în trecut al unui SRL, controlat de fiul lui Gheorghe Ștefan „Pinalti” , fost politician condamnat în mai multe dosare de corupție, și el fost investitor în prima ligă de fotbal.
Nistor vede altfel realitatea:
„Terenul de acolo este nisipos, nu-i teren productiv. Nu are absolut nimic acolo. Se poate verifica și din satelit, trimiteți pe cineva să facă poze, ca să vă convingeți că nu este nimic cultivat acolo”.
În luna mai, când reporterii au ajuns în zonă, parcelele lui Nețoiu nu erau cultivate, deși pe 6 hectare fuseseră cerute subvenții de la APIA. Pământurile din vecini erau însă cultivate cu mazăre și grâu.
Deși situate între terenuri fertile, cele 40 de hectare au aterizat direct în categoria a- IV-a de calitate, ceea ce înseamnă că solul este afectat de degradare și ar avea o capacitate de producție foarte mică, iar asta îl face nerentabil.
Potrivit studiului pedologic, realizat de OSPA în acest caz, factorii care au stat la baza acestei încadrări sunt precipitațiile, textura, drenajul imperfect și aprovizionarea dezechilibrată prin principalele elemente nutritive.
”Am fost pe punctul de a fi dat afară”
L-am sunat pe directorul OSPA Craiova, Ion Popa, șeful instituției care a emis studiul necesar proiectului derulat de firmele controlate de Gigi Nețoiu, și l-am întrebat cum de un teren fertil a fost încadrat într-o asemenea categorie. Inițial ne-a spus că „pe clasa a-I-a și a-II-a nu se dă voie să se planteze panouri fotovoltaice. Dacă vă uitați bine pe hartă acolo sunt niște limbi de nisip care alternează între nisip și cernoziom”(n.r. pământ de culoare neagră, foarte fertil), deci solul ar avea probleme de structură.
I-am spus șefului OSPA că parte din teren a fost cultivat inclusiv anul acesta și că am filmat culturile. Acesta ne-a răspuns că a avut discuții despre acest lucru la nivel înalt și totul s-ar fi făcut ca la carte:
„Nu mă întrebați pe mine! Fiți sigur că am avut discuții din astea la nivel înalt! Și nu am dat niciodată acolo unde nu s-a putut”.
În final, Ion Popa ne mărturisește că a fost amenințat și cu concedierea, când nu a cedat presiunilor unor proprietari de a retrograda în acte anumite parcele.
„Pentru asta, (n.r. se corectează) nu pentru asta, dar pentru altele am fost pe punctul de a fi dat afară pentru că nu am dat clasa a III-a unde ar fi dorit beneficiarii. A fost a II-a și beneficiarii ar fi dorit a III-a”, mai spune Ion Popa.
Presiunile de acest fel se întâmplă, în această perioadă, peste tot în țară, ne spun fermierii care au protestat împotriva deciziei Guvernului de a disponibiliza noi terenuri pentru parcurile fotovoltaice.
Asociația INDAC Agro Cooperativa Agricolă pe care o conduce alt reprezentant al fermierilor, Neculai Miron Teșcan, se judecă cu investitorii de fotovoltaice, după ce au încercat să-i împiedice pe aceștia să monteze panouri pe terenuri productive dotate și cu sisteme de irigație: „Ne judecăm cu firme care vor să pună acolo. Ne cer despăgubiri de… (n.r. mari), dacă vindem toate fermele nu le acoperim”. “Noi am fost de șapte ori la ministrul Barbu, l-am invitat în fermă să vadă ce irigații am făcut, cu stație super modernizată. Nu interesează pe nimeni” ne spune Teșcan, îngrijorat și el de soarta terenurilor fertile.
„Se pun, pe terenuri de categoria I-II cu grad de fertilitate, panouri fotovoltaice. Cei de la OSPA s-au șmecherit. Dau că e categoria III-IV (..) Se găsesc tot felul de subterfugii prin care scot din circuitul agricol ” Sunt de acord cu panourile fotovoltaice, avem o grămadă de terenuri erodate, montează-le acolo! Problema băieților a fost să fie cât mai aproape de linii de înaltă tensiune, ca să nu cheltuiască cu trasul conductorilor”, ne-a declarat Emil Turdean, președintele Cooperativei Agricole Podişul Transilvaniei.
În timp ce la noi Guvernul îi ajută pe afaceriști să schimbe rapid destinația terenurilor și să câștige mai mulți bani de pe urma lor, alte state europene au înăsprit legislația, interzicând dezvoltarea de panouri fotovoltaice pe suprafețele agricole, iar instituțiile și organizațiile neguvernamentale acuză creșterea corupției în aceste afaceri și chiar infiltrarea crimei organizate în schemele de energie verde.
Cum și-a abandonat statul român terenurile fertile
Presiunile investitorilor pentru declasificarea mai rapidă a terenurilor ar fi dus inclusiv la decizia ca OSPA să fie închisă, deși este o instituție din subordinea Ministerului Agriculturii, care se autofinanțează din serviciile prestate către fermieri. În iunie anul acesta, printr-o ordonanță de urgență privind reorganizarea Ministerului Agriculturii, Guvernul a desființat instituția și a decis comasarea sa cu Direcțiile Agricole Județene. Motivul oficial este „debirocratizarea și asigurarea sustenabilității financiare”.
„Anual fiecare OSPA din județ generează la fondul de ameliorare, prin studiile pentru scoaterea din circuitul agricol, de cel puțin trei ori mai mulți bani decât contractează cu Ministerul pentru studii de monitorizare”, ne explică surse din interiorul instituției.
Adică, OSPA face bani din studiile pedologice realizate contra cost pentru fermieri, dar adună bani și în fondul de ameliorare, din care sunt finanțate studii pentru calitatea solului și lucrări de îmbunătățiri funciare, ceea ce o face o instituție profitabilă.
Asociația Specialiștilor în Știința Solului (ASISS) s-a adresat ministrului Florin Ionuț Barbu, în mai anul acesta, pe când ordonanța de urgență era încă în fază de proiect, atenționând asupra pericolului de desființare al OSPA.
”Desființarea OSPA înseamnă imposibilitatea realizării Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultură și alte studii specifice care nu se pot întocmi în regim de instituție bugetară. Domeniul agriculturii este unul de siguranță națională, iar Ministerul Agriculturii este obligat să întreprindă toate măsurile privind utilizarea rațională a terenurilor agricole, conservarea și protecția solurilor și asigurarea unei hrane de bună calitate cetățenilor României.”
Desființarea urgentă a OSPA ar favoriza câteva firme private, care fac studii pedologice, la comanda clientului fără să țină cont de vreo strategie de țară sau de securizarea resursei de hrană:
„Cea mai mare resursă, a unui stat puternic trebuie să fie inventariată de o instituție care să nu facă rabat de la calitatea lucrărilor și studiilor pe care le face. Nu poți să faci o inventariere în regim concurențial (…) Nu numai că se sabotează activitatea OSPA, dar va sabota pe termen lung statul român”, mai spun experții din instituție.
În România, circa 12 milioane de hectare de terenuri agricole, din care aproximativ 80% suprafețe arabile, sunt afectate de una sau mai multe limitări, cum ar fi seceta, inundațiile sau calitatea slabă a terenurilor. Pe lângă probleme de sol s-a remarcat „o creştere a suprafeţei terenurilor scoase din circuitul agricol”, rezultă dintr-un studiu pentru elaborarea strategiei naționale privind prevenirea și combaterea deșertificării 2019-2030.
„Solul este o resursă vitală, limitată, neregenerabilă și de neînlocuit. Solurile sănătoase constituie baza esențială pentru economia noastră, pentru societate și pentru mediu, deoarece produc alimente, ne sporesc reziliența la schimbările climatice, la fenomenele meteorologice extreme, la secetă și inundații și contribuie la starea noastră de bine”, se arată și într-un nou proiect de directivă al Comisiei Europene. Iar directiva va obliga statele membre să-și înființeze instituții precum OSPA, organism pe care statul român tocmai l-a închis: „Statele membre trebuie să înființeze districte pedologice pe întreg teritoriul lor pentru a gestiona solurile (…) statele membre trebuie să efectueze cu regularitate măsurători ale solului.”
De mână cu interlopii
Fiul primarului din Cetate s-a asociat cu Gigi Nețoiu într-un alt proiect cu fotovoltaice din Cetate. Investiția care presupune instalarea a 3.600 de panouri pe 2 hectare de teren, situate chiar în spatele unei stații de transformare a Transelectrica, este făcută în parteneriat cu mai multe personaje controversate, unele dintre ele conectate direct la grupările de crimă organizată din Craiova.
Firma care va dezvolta al doilea proiect se numește Danubiu Cetvolt și este controlată, pe lângă Nețoiu și fiul lui Borcea, de Gigi-Virgil Vișan, un interlop din clanul Mândria, o facțiune disidentă a Frăției – cel mai mare clan interlop din Craiova.
Tot în firmă îi mai regăsim și pe Sorin Duță, fiul primarului din Cetate, Marin Duță, pe o femeie care comercializează panouri fotovoltaice și pe Claudia Rocoșanu, consilier superior în Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate (ANANP). Cea din urmă este exact Instituția din subordinea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor care se ocupă de gestionarea ariilor naturale protejate, cum este cazul sitului Natura 2000 peste care se suprapune primul proiect al lui Gigi Nețoiu.
Executorul judecătoresc Dragoș Paul Rocoșanu, soțul consilierei din ANANP, a fost condamnat la 5 ani de închisoare într-un dosar de corupție, pentru fraudarea mai multor companii cu 23 de milioane de euro.
Tot în această firmă îl regăsim pe Ciprian Nistor, cel care s-a ocupat de avizele primului proiect al lui Nețoiu. Panourile fotovoltaice au fost deja montate.
L-am sunat pe Gigi Nețoiu ca să îl întrebăm despre cele două proiecte însă nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre.
VINUL LUI DINESCU = ENERGIE VERDE
Zona Cetate pare să fie un magnet pentru afacerile cu fotovoltaice. Poetul Mircea Dinescu, care deține pe malul Dunării un conac, a renunțat parțial la podgorie, iar vița de vie va fi înlocuită cu panouri solare.
Poetul spune că producția proprie de struguri a devenit prea scumpă și nu și-o mai permite. În plus, are probleme cu forța de muncă.
„Nu se poate lucra. Nu mai e nimeni în sat care să știe să taie vița-de-vie. E mai rentabil să cumperi struguri decât să faci tu struguri. Mie îmi iese kilogramul de struguri cu 5 lei. Eu dacă îl cumpăr, îl cumpăr cu 3 lei”, ne-a explicat acesta.
Dinescu a scos și el terenul din circuitul agricol, dar acum spune că intenționează să vândă afacerea cu panouri. Afacerile cu energie verde nu ar fi chiar atât de rentabile cum spune lumea, spune el.
Mircea Dinescu – sursa Facebook
„Vând pământul. L-am scos din…(.nr. circuitul agricol). Am vândut și am ieșit de la Helios Power (nr firma care va dezvolta proiectul). Eu nu am ce face cu 50 de hectare de vie. Pe 20 de hectare e proiectul. Mi-am păstrat 30 de hectare, dar cred că mai mult de 10 hectare nu merită să faci vie. Nu e rentabil, nu ai cu cine lucra. Forța de muncă a plecat, mi-au furat jumate din sârme, e ceva cumplit!”
Potrivit ultimei înscrieri la Registrul Comerțului, Mircea Dinescu deține încă 50% din firma Helios Power, cea care dezvoltă proiectul fotovoltaic. El mai este asociat cu Lelia Nețoiu (jurist, fără legătură cu Gigi Nețoiu) și Andrei Stănișoară, fiul lui Mihai Stănișoară, fost parlamentar PD/PDL, fost ministru al Apărării și actual consilier prezidențial pe securitate națională,.
În declarația de avere a mai scris că și-a vândut acțiunile la Helios către AS Energie Verde, controlată de cetățeni turci și a încasat un avans de circa 248.000 de lei (50.000 de euro).
Controverse privind utilitatea parcurilor verzi
Directorul termocentralelor Rovinari, Laurențiu Ciurel, este convins că parcurile de energie verde nu doar că afectează terenurile agricole, ci sunt și inutile. Și asta pentru că energia nu poate fi stocată, decât în cantități mici, atunci când este produsă, pe timpul zilei, și din acest motiv este vândută foarte ieftin:
„Energia aia pe care o putem folosi și la -20 de grade se spune că este poluatoare. Deși energia pe cărbune nu mai e demult poluatoare. Este o afacere foarte bună, cu bani europeni, pentru că pe fondurile de tranziție România a primit un miliard jumate. Toată lumea știe că nu vor funcționa aceste parcuri, dar ideea este că trebuie să se facă, ca să se cheltuie banii”.
Ciurel mai crede că grupurile Complexului Energetic Oltenia sunt închise pentru decarbonizare, tocmai pentru a fi confiscată capacitatea de racordare la rețea de către investitorii în regenerabile:
„Închizând o capacitate de 3350 MW, cât au grupurile de la Turceni și Rovinari, rămâne disponibilă acea alocare de putere. Și, bineînțeles, cei care s-au mișcat mai repede, care au fost pe fază sau au fost ajutați au reușit să pună mâna pe aceste ATR-uri (n.r. aviz tehnic de racordare) și acum investiția lor e mult mai puțin costisitoare.”
Nici Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și a energiei, președinte al Asociației Energia Inteligentă, dar și fost director general al Romgaz, nu crede că parcurile de energie regenerabilă pot înlocui momentan energia convențională:
„Nu este suficient, așa cum au crezut unii, că scoatem o termocentrală pe cărbune și punem niște panouri. Pentru că atunci când proiectezi un sistem și un echipament trebuie să ții seama de compatibilitatea dintre aceste echipamente și aceste sisteme. Or, sub nicio formă modul în care funcționează o centrală pe cărbune nu are nimic de-a face cu modul în care funcționează un parc fotovoltaic sau eolian.”
Opinia lor este parțial împărtășită și de Dan Marinescu, director de dezvoltare a unei societăți care produce energie regenerabilă și care a lucrat în trecut și la o termocentrala pe cărbune. Marinescu crede și el că energia regenerabilă nu are suficiente capacități de stocare și deci nu pot să facă față cerințelor actuale.
Proiectele sunt încă extrem de rentabile. Banii se scot între 4 și 8 ani, depinde dacă investești în capacități de stocare.
„În zona de sud e o medie de patru ore de soare pe zi. Depinde cum joci cu stocarea. Poți să cumperi în gol de sarcină energie sa stochezi, adică noaptea între 12 și 6 dimineață, cand energia este foarte ieftina sau chiar negativă și sa vinzi la varf, se poate juca pe piata primara la energie, tot pe OPCOM. Cel mai bine este sa închei contracte cu o societatea căreia sa îi vinzi energie, numai că dacă ai panouri nu poți să vinzi în banda, pentru că nu produc tot timpul.”
Prețul energiei regenerabile este mult mai ieftin, mai ales costurile de mentenanță sunt mici, dar fără stocare momentan nu reprezintă o soluție.
„Pe langa stocare, mai e nevoie și de infrastructură de transport, care are nevoie de investiții mari într-un termen cât mai scurt pentru a face față noului val de proiecte pe energie regenerabilă și stocare. Aici mă refer atât la liniile de transport cât și la stațiile de 110KV, 220KV și 400kV.”
Dan Marinescu e de părere că tot termocentralele pe cărbune sunt cheia până la momentul în care capacitatea de stocare a proiectelor verzi nu crește. Eventual, termocentralele să treacă pe un mix cu gaz-energie regenerabilă.
„Până în 2050 gazul și nuclearul sunt considerate energii verzi cu acceptul tacit al europarlamentarilor. (…) Nu putem să închidem termocentralele pe cărbune, dacă nu punem ceva în loc. Ar trebui să prelungim cat mai mult termenul de închidere până reușim să facem un sistem energetic, care sa facă față cerințelor actuale, sau sa fie viabil.“
Bogdan Groșereanu, Roxana Jipa
media advertising
![](https://mapamond.media/wiseme.png"){kind=small}
